Update 2 zile în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Marile orașe din România se diferențiază tot mai clar prin echilibrul dintre venituri, costul locuirii și confortul urban, arată %source%. Timișoara conduce în clasamentul calității vieții, urmată de Cluj-Napoca și Iași, fiecare oraș prezentând avantaje și limite specifice în ceea ce privește costurile, veniturile și infrastructura.
Timișoara ocupă primul loc cu un scor de 170,4 puncte, datorită raportului avantajos dintre venituri și prețurile locuințelor. Orașul beneficiază de trafic mai puțin aglomerat și un nivel moderat de poluare, aspecte care contribuie la atractivitatea sa pentru familii și pentru investiții imobiliare pe termen lung.
Stabilitatea și predictibilitatea condițiilor de trai fac din Timișoara o alegere preferată pentru cei care caută un mediu urban echilibrat, iar acest punctaj o menține în fruntea clasamentului calității vieții în România.
Iași se situează pe locul al treilea în ierarhie, cu 141,3 puncte, remarcându-se prin costuri de trai mai scăzute care fac viața zilnică mai accesibilă. Accesibilitatea locuirii și presiunea redusă asupra infrastructurii urbane conturează un climat confortabil pentru locuitori, iar universitățile solide atrag un flux constant de capital uman.
Cu toate acestea, orașul se confruntă cu limite structurale, precum nivelul mai scăzut al veniturilor și oportunitățile economice limitate în industriile cu valoare adăugată mare, fapt ce frânează progresul său în clasamentul calității vieții. Totodată, Iași rămâne atractiv pentru cariere la început de drum și pentru antreprenoriatul la scară mică.
Cluj-Napoca ocupă locul al doilea cu un punctaj de 166, beneficiind de un nivel ridicat de siguranță și un mediu urban plăcut, susținut în special de sectorul universitar și IT. Orașul este recunoscut pentru atractivitatea sa pentru tineri și profesioniști, însă costurile ridicate ale locuințelor reprezintă un obstacol major.
Acesta înregistrează cel mai ridicat raport între prețurile imobiliare și venituri dintre orașele analizate, ceea ce afectează scorul final în clasamentul calității vieții, limitând astfel accesibilitatea locuirii pentru un segment semnificativ al populației.
Comparativ cu anul precedent, nivelul producției de cereale în 2024 a înregistrat o scădere semnificativă, conform datelor oficiale citate de AGERPRES. În același timp, importurile și exporturile au suferit modificări importante, afectând structura totală a resurselor și utilizărilor acestui sector agricol.
Ministrul Economiei, Irineu Darău, transmite că anul 2026 va rămâne unul complicat, însă la finalul său se va încheia perioada dificilă, lăsând loc pentru un nou început în 2027. Declarațiile au fost făcute vineri la Digi 24 și au fost preluate de Mediafax, reflectând așteptările pentru evoluția economică în anul viitor.
În septembrie 2025, datoria guvernamentală a României a atins 1.095 miliarde lei, majorându-se față de august, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Ca procent din PIB, datoria a crescut de la 58,3% la 58,9%, conform comunicatului INS din 5 decembrie 2025, informează %source%.
Sfârșitul anului 2025 aduce vești contrastante pentru angajații marilor companii de stat din România, conform unei analize realizate de Economedia.ro. În timp ce unele firme respectă tradiția acordării premierelor, altele limitează aceste beneficii din motive bugetare sau contractuale, ceea ce afectează o parte semnificativă a salariaților.
