Update 6 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Certificatul energetic pentru clădiri a evoluat semnificativ, devenind un instrument esențial pentru investitori și proprietari. Această schimbare este esențială în contextul modificărilor climatice și al creșterii costurilor energetice, notează newsbv.ro. În trecut, certificatul era văzut ca o simplă formalitate birocratică, dar acum are un impact real asupra valorii imobiliare și a deciziilor strategice.
De la introducerea sa în România, ca urmare a transpunerii Directivei europene 2002/91/CE, certificatul energetic era considerat o obligație administrativă. Mulți proprietari obțineau acest certificat doar pentru a se conforma cerințelor legale, fără a lua în considerare informațiile importante incluse în document. Inițial, nivelul de detaliere al certificatelor era scăzut, iar metodologiile de calcul erau rudimentare în comparație cu cele de astăzi.
Pe măsură ce directiva europeană a fost revizuită, certificatul energetic a crescut în complexitate și utilitate. O realizare importantă a fost integrarea certificatului cu standardele de eficiență energetică, în special conceptul NZEB (Nearly Zero-Energy Building), care definește clădirile cu un consum de energie aproape zero, majoritatea necesarului fiind acoperită din surse regenerabile. Standardul NZEB este obligatoriu pentru toate clădirile noi din 31 decembrie 2020.
Actual, certificatul energetic permite o evaluare clară a performanței clădirii în raport cu standardul NZEB și oferă recomandări pentru îmbunătățiri. Evaluatorii imobiliari, din ce în ce mai conștienți de impactul performanței energetice, folosesc aceste informații pentru a ajusta estimările de valoare. Certificatul a devenit astfel o unealtă importantă în evaluarea imobiliară, având o influență directă asupra valorii de piață a clădirilor.
Acest certificat joacă, de asemenea, un rol crucial în planificarea renovărilor. Proprietarii utilizează informațiile din certificat pentru a stabili strategii eficiente, maximizând investițiile și beneficiile pe termen lung. De asemenea, se constată o tendință de folosire a certificatului ca un instrument de marketing, reflectând o conștientizare crescândă a eficienței energetice în rândul consumatorilor.
Creșterile brusce ale prețurilor la energie au schimbat percepția asupra costurilor de operare ale clădirilor, iar acum proprietarii și potențialii cumpărători sunt mai atenți la informațiile privind consumul de energie din certificat. În plus, cadrul legislativ tot mai strict de la nivel european și național a contribuit la transformarea certificatului într-un instrument esențial pentru conformitate și planificare a adaptării la reglementările viitoare.
Pentru a maximiza potențialul strategic al certificatului energetic, proprietarii ar trebui să depășească percepția acestuia ca o simplă obligație legală și să recunoască valoarea sa în luarea deciziilor, comunicare și planificare strategică. În contextul tranziției către clădiri cu consum de energie aproape zero, importanța certificatului energetic va continua să crească.
Certificatul energetic, cu multiple utilizări și beneficii, a devenit dintr-o simplă formalitate un instrument complex, capabil să genereze avantaje semnificative pentru proprietari și pentru societate în ansamblu. Integrarea acestuia în procesele de evaluare și dezvoltare imobiliară va avea un impact pozitiv pe termen lung.
Un tânăr de 29 de ani din Kenya, angajat în Brașov, și-a exprimat recent nemulțumirea față de salariul primit în România. Într-un dialog cu TikTokerul Lucian Popa, el a spus că își dorește să se mute în Belgia sau Germania, în căutarea unor condiții mai bune de muncă.
În perioada septembrie–noiembrie 2025, Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF a aplicat amenzi în valoare totală de 3.125.000 lei pentru peste 100 de firme care nu au folosit aparate de marcat electronice fiscale. Au fost verificate 123 de firme cu risc fiscal crescut.
În noiembrie 2025, în România au fost tranzacționate 50.059 de imobile, cu 8.443 mai puține decât în octombrie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024, numărul imobilelor vândute a scăzut cu 8.356, reflectând o diminuare importantă a pieței.
Comisia Europeană a aprobat Pachetul European pentru Rețele Energetice, un set de măsuri menite să modernizeze infrastructura energetică a Uniunii și să reducă diferențele de preț dintre Vest și Sud-Estul Europei. Această decizie reprezintă un moment esențial pentru România, recunoscută pentru prima dată ca un actor strategic în acest domeniu.
