Anchete penale ale foștilor miniștri ai sănătății din România
Anchete penale ale foștilor miniștri ai sănătății din România
De-a lungul anilor, mai mulți miniștri ai sănătății din România s-au confruntat cu diverse anchete penale, rezultatul fiind variat - unii au fost condamnați, alții achitați, iar unele dosare sunt încă în curs de soluționare.
Un exemplu semnificativ este Mircea Beuran, fost ministru al sănătății în 2003, în Cabinetul PSD condus de Adrian Năstase. Beuran a fost acuzat în 2018 că a luat mită de 10.000 de euro, pentru a facilita ocuparea unui post de asistent universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. În iulie 2023, Curtea de Apel București l-a achitat definitiv.
Eugen Nicolaescu, fost ministru între 2007 și 2008, a avut propria experiență cu legea. În 2010, Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul pentru a investiga posibile falsuri în declarațiile de avere, legate de donațiile primite pentru o campanie electorală. În cele din urmă, dosarul său a fost clasat de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Nicolae Bănicioiu, care a fost ministru al sănătății în perioada 2014-2015, a fost implicat în mai multe anchete, incluzând acuzații de corupție legate de gestionarea pandemiei de gripă din 2009. Recent, a fost achitat de Înalta Curte într-un caz de mită în valoare de aproape 800.000 de euro. De asemenea, a fost anchetat în contextul tragediei de la Colectiv, dar dosarul acestuia a fost clasat.
Sorina Pintea, ministru al sănătății în 2018, a fost reținută în februarie 2020 pentru luare de mită. În aprilie 2024, Tribunalul Cluj a condamnat-o la 3 ani și 6 luni de închisoare, dar sentința nu este încă definitvă. Aceasta, în calitate de manager al Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare, este acuzată că ar fi primit mită în cadrul unui contract de achiziție publică.
Florian Bodog, fost ministru în guvernele Grindeanu și Tudose, a fost cercetat pentru abuz în serviciu și fals, dar a scăpat de condamnare prin prescrierea faptelor, achitând prejudiciul constat de 75.000 de lei.
Aceste cazuri subliniază provocările cu care se confruntă sistemul de sănătate din România și nevoia de transparență și integritate în rândul oficialilor publici.
