Sărbătoarea sfinților și tradițiile populare din 24 iunie
Sărbătoarea sfinților și tradițiile populare din 24 iunie
Pe data de 24 iunie, românii celebrează nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, singurul sfânt pomenit de Biserica Ortodoxă atât în ziua morții, cât și în ziua nașterii sale. Acest sfânt, cel care a botezat pe Iisus în râul Iordan, are o importanță deosebită, fiind ultimul proroc al Vechiului Testament și cel care face legătura cu Noul Testament.
Conform sursei newsbv.ro, sărbătoarea de 24 iunie este cunoscută și sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica. Aceste denominate reprezintă, populare, sărbătoarea soarelui, a dragostei și a poftei de viață. Deși este o sărbătoare creștină, ea păstrează și elemente ale tradițiilor păgâne, fiind singura sărbătoare pagână acceptată în calendarul ortodox, care coincide cu ziua nașterii Sfântului Ioan Botezătorul.
Originea acestei tradiții datează din secolele IV-V, perioadă în care s-a fixat și data Crăciunului. Se știe că Sfântul Ioan s-a născut în cetatea Orini, într-o familie de preoți, iar mama sa, Elisabeta, era descendentă a semintiției lui Aaron. Numele său a fost vestit de îngerul Gavriil, în timp ce Zaharia slujea la templu. În timpul vieții, mare parte din detalii sunt necunoscute, dar se știe că după maturitate s-a retras în pustiu, unde a dus o viață de aspră nevoință, până când a fost chemat să predice.
Se estimează că în jurul anului 27 după Hristos, Sfântul Ioan a început misiunea sa de predicare și botez la râul Iordan, atrăgând mulți discipoli prin disciplina sa severă și mesajul profund. În plus, el a stabilit un punct de reper important, botezându-L pe Iisus, eveniment care a reprezentat și o Revelare a Sfintei Treimi.
Potrivit relatărilor, rolul lui Ioan nu s-a limitat doar la pregătirea poporului pentru venirea lui Hristos, ci și la identificarea sa ca Fiu al lui Dumnezeu, prin botez și teofanie. În zilele noastre, ziua de 24 iunie devine și o sărbătoare populară, marcată de tradiții și superstiții vechi încă păstrate.
Este considerată ziua de început a verii, cunoscută și ca "Cap de vară", datorită faptului că soarele ajunge la apogeu. În tradiția populară, Sânziene sunt reprezentate de tinere frumoase care dansează și cântă, fiind considerate protectoare ale sănătății și ale culturii agricole. Se spune că aceste ființe ajută la vindecarea bolnavilor și la protejarea recoltelor de grindină, fiind strâns legate de cultul soarelui, precum și de un posibil cult al zeiței Diană.
La nivel de tradiții, nu trebuie uitat faptul că în această zi nu se fac baie, pentru a nu alunga puterile magice ale Sânzienelor, iar dacă cineva le surprinde dansând, se crede că va fi lovit de ghinion sau chiar va rămâne mut. Totodată, se pune mare preț pe culesul plantelor folosite în tratamente și descântece, precum și pe culesul florii de grâu, numită albastrică, despre care se spune că, dacă o mănâncă cineva, va avea noroc tot anul.
Conform publicației citează, aceste tradiții și superstiții încă sunt respectate și în zilele noastre de către comunitățile românești din întreaga lume, iar la nivel global este marcat și în cadrul Zilei Universale a Iei.
