Înapoi la știri

Castelul Cantacuzino din Bușteni, o bijuterie a patrimoniului românesc

25 Oct 2024
4 minute min
Andrei Miroslavescu

Castelul Cantacuzino din Bușteni, o bijuterie a patrimoniului românesc

Castelul Cantacuzino, situat în Bușteni, este recunoscut ca unul dintre cele mai frumoase monumente istorice din România. La începutul secolului XX, prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino, cunoscut sub numele de "Nababul", a descoperit o priveliște deosebită în Carpați, alegând acest loc pentru a construi un castel care să rivalizeze cu celebrul Peleș.

Se spune că, după finalizarea construcției castelului în 1911, Nababul l-a ironizat pe Regele Carol I, afirmând că peisajul oferit de balconul său este mult mai impresionant decât cel pe care regele ar putea să-l admire de la Peleș. După Al Doilea Război Mondial, comunismul a transformat castelul într-un sanatoriu al Ministerului de Interne, însă acesta și-a păstrat aproape intacte picturile interioare, vitraliile și alte decorațiuni valoroase.

Publicitate

Un aspect fascinant al Castelului Cantacuzino este modul în care s-au păstrat detaliile interioare deosebite. Salonul central al castelului a fost efectiv ascuns de ochii autorităților comuniste timp de zeci de ani. Locuitorii din zonă au făcut un "pact" tăcut, păstrând secretul comorilor artistice din interior. Se povestește că cineva a conceput o metodă ingenioasă pentru a proteja picturile murale, acoperindu-le cu o peliculă de hârtie, plasând o pânză deasupra și apoi aplicând un strat de tencuială.

Această tehnologie de protecție s-a dovedit eficientă, deoarece, după retrocedarea clădirii, noul proprietar a putut să restaureze castelul fără a deteriora capodoperele care fuseseră ascunse timp de decenii. Atât vitraliile originale din 1911, cât și parchetul și celelalte detalii arhitecturale au fost păstrate.

Pe lângă dormitorul prințului, astăzi deschis vizitatorilor, dormitorul soției, cea mai mare cameră a castelului, este păstrat cu circuit închis. De asemenea, camerele copiilor Cantacuzinilor au fost transformate în sali de expoziții, unde se organizează periodic evenimente culturale cu exponate aduse de la diverse muzee europene.

Un alt element deosebit este scara de lemn, construită fără elemente metalice, având o tehnologie "domino" care asigură stabilitatea fiecărei trepte. În prezent, Castelul Cantacuzino funcționează atât ca muzeu, cât și ca loc pentru evenimente private, de afaceri sau culturale, devenind unul dintre cele mai populare locuri din România.

Terasa, care oferă o priveliște spectaculoasă asupra Crucii de pe Caraiman, și restaurantul amenajat în fosta cramă sunt astăzi puncte de atracție pentru turiști și localnici deopotrivă. Castelul Cantacuzino rămâne astfel un simbol al istoriei și culturii românești, continuând să încante vizitatorii cu frumusețea sa și cu povestea sa fascinantă.

Alte postari din Social
Social

Primăria Brașov pregătește noul an școlar VIDEO

La întâlnire au participat și reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Brașov, fiind analizate prioritățile fiecărei unități de învățământ și intervențiile necesare în perioada următoare. Deși elevii și preșcolarii se află în vacanță, pentru administrația locală această perioadă înseamnă o perioadă de pregătiri intense.

Social

Anual, peste 25.000 de copii se nasc prematur în România

Peste 25.000 de copii se nasc prematur în România în fiecare an, iar aproximativ unul din trei poate dezvolta bronhodisplazie pulmonară, cea mai frecventă afecțiune pulmonară cronică asociată prematurității, avertizează medicii. Peste 25.000 de copii se nasc prematur în România, în fiecare an, iar aproximativ unul din trei dintre aceștia poate dezvolta bronhodisplazie pulmonară, cea mai frecventă boală pulmonară cronică asociată prematurității.

Social

Roxana Mînzatu: În UE, 50 de milioane de persoane nu muncesc, dar foarte mulţi dintre ei vor să o facă. Ce propune pentru a-i ajuta să revină pe piața muncii

Vicepreşedintele Comisiei Europene, braşoveanca Roxana Mînzatu anunţă că miercuri, în Colegiul Comisarilor, a fost adoptată Comunicarea privind viitorul Pilonului european al drepturilor sociale, ea arătând că 50 de milioane de europeni nu muncesc, dar foarte mulţi dintre ei vor să o facă. Mînzatu a subliniat că mulţi dintre aceştia doresc să revină pe piaţa muncii, dar se confruntă cu obstacole concrete, precum lipsa locurilor la creşe, dizabilităţi sau probleme de sănătate.

Acasa Recente Radio Județe