Cauzele accidentelor vasculare cerebrale: hipertensiunea arterială, poluarea și fumatul
Cauzele accidentelor vasculare cerebrale: hipertensiunea arterială, poluarea și fumatul
Accidentele vasculare cerebrale (AVC) reprezintă a treia cauză majoră de deces la nivel mondial, fiind asociate cu hipertensiunea arterială, fumatul, colesterolul ridicat, poluarea domestică și pulberile în suspensie. Conform unei analize recente, AVC-urile afectează anual peste 12 milioane de oameni la nivel global, cu o majoritate de 75% din cazuri înregistrându-se în țările cu venituri mici și medii.
Un AVC apare atunci când fluxul sanguin către creier este întrerupt, ceea ce poate fi cauzat fie de formarea unui cheag de sânge în interiorul unei artere (accident vascular cerebral ischemic), fie de ruperea unui vas de sânge (accident vascular cerebral hemoragic). În 2021, numărul de decese cauzate de AVC a depășit 7 milioane, cifrele fiind într-o continuă creștere din cauza factorilor precum poluarea aerului, schimbările climatice și problemele de sănătate metabolică, inclusiv obezitatea și hipertensiunea.
Un studiu publicat în Lancet Neurology, care va fi prezentat la Congresul mondial despre accidentele vasculare cerebrale în Abu Dhabi, arată că între 1990 și 2021, cazurile de AVC au crescut cu 70%, iar decesele cu 44%. Această cercetare a evidențiat că 84% din povara AVC-ului în 2021 poate fi atribuită unui număr de 23 de factori de risc modificabili.
Cercetările sugerează că hipertensiunea arterială, poluarea cu particule și fumatul sunt cei mai importanți factori de risc global pentru AVC. În plus, un alt studiu realizat de Școala de sănătate publică Mailman a Universității Columbia confirmă legătura dintre poluarea mediului și acumularea de plăci în artere, o cauză majoră de AVC și atacuri de cord. Aceasta cercetare a arătat că expunerea la metale poluante este asociată cu o creștere a acumulării de calciu în arterele coronare, o situație similară cu efectele produse de fumat și diabet.
În concluzie, prevenirea accidentului vascular cerebral ar fi posibilă prin controlul și reducerea factorilor de risc menționați, subliniind astfel necesitatea unor măsuri de sănătate publică mai eficiente.
