Înapoi la știri

Cetatea Prejmer: O Bijuterie Istorică a României

26 Oct 2024
5 minute min
Simona Stan

Cetatea Prejmer: O Bijuterie Istorică a României

Cetatea Prejmer, care găzduiește Biserica Fortificată din localitate, este considerată una dintre cele mai bine conservate fortificații din Europa și cel mai vechi monument istoric din Brașov. Spre deosebire de alte construcții din aceeași perioadă, aceasta nu a fost distrusă în perioada comunistă. Dimpotrivă, Nicolae Ceaușescu a alocat fonduri semnificative pentru restaurarea sa, conform informațiilor din Adevarul.

Construită în anul 1211 de Cavalerii Teutoni în stil gotic, Cetatea Prejmer este inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Aceasta a fost ridicată de sășii din zonă în secolul al XV-lea, ca apărare împotriva invazilor turcești. Forma fortificației este circulară, având ziduri înalte de 12 metri și groase de 3-4 metri, ce înconjoară Biserica Evanghelică. De-a lungul timpului, cetatea a fost atacată de către turci de 50 de ori, iar povestea spune că a fost capturată o singură dată, atunci când inamicii s-au prezentat ca prieteni, reușind să surprindă apărătorii cetății.

Publicitate

Cetatea Prejmer se mândrește cu distincția de a fi singura atracție turistică din România care a primit trei stele în Ghidul Verde Michelin. În contrast, Biserica Neagră din Brașov a fost recompensată cu doar două stele, la fel și capitala.

Printre atracțiile fortificației se numără un altar vechi, datând din secolul al XV-lea, și stuparul de cămăruțe, un aspect unic. Acesta cuprinde 274 de încăperi, fiecare corespunzând unei familii din sat, iar numărul fiecărei camere coincide cu cel al casei. Acestea erau folosite ca refugii în timpul invaziilor. De asemenea, Drumul Străjii, ce se află lângă zidurile cetății, este foarte bine păstrat, în timp ce alte fortificații nu mai dispun de o astfel de cale.

O altă atracție este Orgă Morții, un dispozitiv format dintr-o scândură cu cinci puști de-o parte și cinci de alta, care, prin rotație, putea deveni o adevărată mitralieră. Cetatea Prejmer a scăpat de distrugerile comuniste, între anii 1960 și 1973, statul român, sub conducerea lui Ceaușescu, investind 18 milioane de lei pentru restaurarea sa. Din anul 1992, cetatea este administrată de Fundația Sășilor Transilvăneni.

Pe timpul verii, cetatea poate fi vizitată de luni până sâmbătă între orele 9:00 și 18:00, iar duminica între 11:00 și 18:00. În restul anului, programul de vizitare este de luni până sâmbătă de la 9:00 la 16:00, iar duminica de la 11:00 la 16:00.

Legendele care învăluie Cetatea Prejmer adaugă o notă în plus de mister acestei fortificații, ce a fost un punct strategic important, dotat cu bastioane, porți de fier și poduri. Una dintre legende spune că, într-o invazie barbară, un tătar a fost lovit în cap de "dintele" unei porți de fier și a suferit atât de mult, încât a reușit să o rupă. Aceasta ar fi explicația pentru existența unei porți de fier "știrbe" din interiorul cetății.

Alte postari din Social
Social

Primăria Brașov pregătește noul an școlar VIDEO

La întâlnire au participat și reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Brașov, fiind analizate prioritățile fiecărei unități de învățământ și intervențiile necesare în perioada următoare. Deși elevii și preșcolarii se află în vacanță, pentru administrația locală această perioadă înseamnă o perioadă de pregătiri intense.

Social

Anual, peste 25.000 de copii se nasc prematur în România

Peste 25.000 de copii se nasc prematur în România în fiecare an, iar aproximativ unul din trei poate dezvolta bronhodisplazie pulmonară, cea mai frecventă afecțiune pulmonară cronică asociată prematurității, avertizează medicii. Peste 25.000 de copii se nasc prematur în România, în fiecare an, iar aproximativ unul din trei dintre aceștia poate dezvolta bronhodisplazie pulmonară, cea mai frecventă boală pulmonară cronică asociată prematurității.

Social

Roxana Mînzatu: În UE, 50 de milioane de persoane nu muncesc, dar foarte mulţi dintre ei vor să o facă. Ce propune pentru a-i ajuta să revină pe piața muncii

Vicepreşedintele Comisiei Europene, braşoveanca Roxana Mînzatu anunţă că miercuri, în Colegiul Comisarilor, a fost adoptată Comunicarea privind viitorul Pilonului european al drepturilor sociale, ea arătând că 50 de milioane de europeni nu muncesc, dar foarte mulţi dintre ei vor să o facă. Mînzatu a subliniat că mulţi dintre aceştia doresc să revină pe piaţa muncii, dar se confruntă cu obstacole concrete, precum lipsa locurilor la creşe, dizabilităţi sau probleme de sănătate.

Acasa Recente Radio Județe