Update cu 2 luni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Deși trăim într-o eră a conectivității, educația digitală rămâne aproape inexistentă în școlile din România. Elevii învață formule, cronologii sau funcții, dar nu sunt pregătiți să recunoască un cont fals, să evite manipularea online sau să își protejeze datele personale. Profesorul Ion Negrila subliniază că lipsa unei curricule clare face ca tinerii să devină victime ale dezinformării, manipulării sau propriilor obiceiuri de consum online.
Potrivit site-ului newsbv.ro, Negrila notează că elevii nu știu cum să securizeze parolele, să folosească setările de confidențialitate, ceea ce este un atac phishing sau cum să raporteze conținutul inadecvat. Mai grav, mulți dintre aceștia nu conștientizează că ceea ce postează pe internet rămâne acolo. "Arhiva digitală" poate deveni un obstacol în cariera sau viața socială a unui copil.
Lipsa discernerii se manifestă prin acceptarea prieteniilor cu necunoscuți, accesul pe site-uri riscante sau imitarea comportamentului influențatorilor toxici. Profesorii, deși bine intenționați, nu sunt pregătiți să predea educație digitală. În lipsa unui plan național de formare și a unor resurse didactice adaptate, siguranța online rămâne un subiect rar discutat și superficial, notează sursa citată.
Mai mult, lipsa colaborării cu specialiști în IT, psihologi sau educatori digitali face ca temele despre fake news, cyberbullying sau identitatea digitală să fie lăsate în sarcina părinților, care deseori nu dețin suficiente competențe în acest domeniu. Estonia, Finlanda și Danemarca au introdus de ani buni educația digitală în programa școlară, consideră profesorii acelei țări. Elevii încă din clasele mici învață cum să navigheze în siguranță pe internet, să folosească aplicații de lucru colaborativ și să se apere în fața pericolelor online.
Conform examplului acestor țări, educația digitală nu mai este o opțiune, ci devine o nevoie urgentă. Copiii noștri trebuie să înțeleagă internetul, nu doar să îl folosească, ci să poată controla și să se protejeze în mediul digital. Este nevoie de o reformă curriculară, de formarea profesorilor și de implicarea activă a părinților, pentru ca tinerii să navigheze pe net cu mintea limpede și în siguranță.
Administrația a alocat 45 de milioane de lei în plus pentru programul Rabla 2025, după epuizarea rapidă a fondurilor inițiale. Aceste sume au fost destinate achizițiilor de mașini termice și hibride, care s-au terminat în doar câteva minute de la deschiderea sesiunii.
Contractul pentru modernizarea clădirii și terenului sportiv de la complexul Agrement de sub Tâmpa, aflat în administrarea Bibliotecii Județene „George Barițiu”, a fost semnat pe 31 iulie 2025. Lucrările fac parte din proiectul dedicat dezvoltării competențelor digitale în bibliotecile din județul Brașov.
În următoarele zile, temperaturile vor urca până la 24 de grade în sud-est, vineri, ultima zi din octombrie, anunță Elena Mateescu, directorul Administrației Naționale de Meteorologie. După 5 noiembrie, vremea se va răci, revenind la normele sezonului.
Comunitatea Vocea Studenților UNITBV a explicat tensiunile apărute după decizia universității de a reintroduce prezența obligatorie la cursuri. După protestul din fața Rectoratului Universității Transilvania din Brașov, reprezentanții studenților au discutat public cu conducerea, însă diferențele de viziune au rămas evidente.
