Decizie a Înaltei Curți privind conducerea sub influența drogurilor
Decizie a Înaltei Curți privind conducerea sub influența drogurilor
Înalta Curte de Casație și Justiție va analiza luni, 11 noiembrie, oportunitatea introducerii unui prag de alcoolemie pentru conducerea sub influența drogurilor, un demers similar celui existent pentru conducerea sub influența alcoolului. Completul responsabil cu lămurirea unor chestiuni de drept a amânat, pe 16 septembrie, o decizie pe această temă, în urma sesizării primite din partea Curților de Apel din țară referitor la cazuri penale legate de conducerea sub influența substanțelor psihotrope.
Pe 16 februarie 2024, Curtea de Apel Brașov a solicitat Înaltei Curți o hotărâre clarificatoare privind legislația aplicabilă. Aceasta întreabă dacă este suficientă dovedirea prezenței drogurilor în organismul unui șofer pentru a fi condamnat penal sau dacă este necesară stabilirea unui prag de concentrare a substanței care afectează capacitatea de a conduce. În cazul în care este necesară o analiză toxicologică detaliată, aceasta ar trebui să demonstreze că substanțele psihoactive influențează abilitățile de conducere.
Conform articolului 336 din Codul Penal, conducerea unui vehicul pe drumurile publice de către o persoană cu o concentrație de alcool peste 0,80 g/l se pedepsește cu închisoare de la un an la cinci ani sau cu amendă. Același lucru se aplică și persoanelor care conduc sub influența substanțelor psihoactive.
Într-o decizie din 2020, Curtea Supremă a specificat că "persoanele care consumă substanțe psihoactive se află sub influența lor, chiar dacă efectele nu sunt evidente". Același tribunal a subliniat că orice prezență a acestor substanțe în organism prezintă un risc pentru siguranța rutieră.
Un caz relevant a fost soluționat în iunie 2022 de Curtea de Apel Brașov, care a achitat un bărbat acuzat de conducerea sub influența drogurilor. Instanța a motivat achitarea prin lipsa identificării substanței în sânge, ci doar în urină, ceea ce nu demonstra că el se afla sub influență în momentul conducerii.
De asemenea, instanța a evidențiat că legislația nu definește clar noțiunea de "aflare sub influență", interpretând acest termen în sensul său comun. Normele metodologice emise de Ministerul Sănătății în 2013 stipulează că analizele biologice pentru stabilirea prezenței drogurilor în organismul șoferilor trebuie făcute pe baza probelor de sânge și urină.
Curtea Constituțională a României a stabilit, prin Decizia 101 din 2019, că termenul „persoana aflată sub influența substanțelor psihoactive” este constituțional, și nu necesită stabilirea unui prag de concentrare pentru a putea fi sancționat.
Un exemplu recent relevă gravitatea acestei probleme: anul trecut, un tânăr din Alba a fost oprit în trafic și a avut un test toxicologic pozitiv pentru canabis, recunoscând că consumase marijuana cu câteva zile înainte de a conduce. Acest lucru subliniază importanța clarificării și reglementării stricte a legii în ceea ce privește consumul de droguri și siguranța rutieră.
