Obezitatea ar putea fi influențată de un declanșator genetic, arată noi cercetări

Obezitatea nu este doar o problemă de alimentație și exerciții fizice, ci ar putea fi o problemă de cod genetic, conform unor noi cercetări. Cauzele obezității sunt foarte complexe și, în majoritatea cazurilor, reprezintă o combinație de mai mulți factori.

În acest studiu, o echipă de cercetători din Marea Britanie a descoperit un „declanșator genetic clar pentru obezitate”, a declarat autorul principal al studiului, dr. Mattia Frontini, membru senior al Fundației Britanice a Inimii și profesor de biologie celulară la Universitatea din Exeter, într-un comunicat.

Cercetătorii au utilizat o mare bază de date biomedicale (UK Biobank) și o resursă de cercetare care urmărește oamenii pe termen lung, conform studiului publicat joi în revista Med. Ei au comparat datele de la persoanele cu două copii defecte ale unei anumite gene (SMIM1) și cele care nu aveau cele două copii defecte.

Un nou scor de risc genetic, numit „intestin flămând”, poate ajuta la determinarea persoanelor care vor reuși să slăbească cu succes cu noile medicamente injectabile. Femeile cu mutația genetică au cântărit cu 4,6 kilograme în plus, iar bărbații cu această variantă au cântărit cu 2,4 kilograme în plus, conform studiului. Copiile defectuoase ale genei SMIM1 cauzează scăderea funcției tiroidei și scăderea cheltuielilor energetice, explică dr. Frontini, „ceea ce înseamnă că, având în vedere același aport alimentar, se folosește mai puțină energie, iar acest exces este depozitat sub formă de grăsime”.

Nu numai că această corelație este semnificativă, dar acest studiu identifică și o mutație genetică specifică, ceea ce nu este întotdeauna cazul în cercetare, a declarat dr. Philipp Scherer, director al Centrului de diabet Touchstone din cadrul Universității Sudice din Texas, care nu a fost implicat în acest studiu. „Este un studiu interesant, în sensul că pune o nouă genă pe hartă”, a adăugat dr. Scherer. „Este o genă reală, mai degrabă decât doar un locus genomic cu o mutație necunoscută. Credem că avem în față o genă pe care o putem studia în continuare”, a precizat specialistul.

O descoperire genetică „destul de rară”

Această descoperire genetică particulară nu se aplică la o populație mare de persoane cu obezitate - doar aproximativ 1 din 5.000 de persoane au această alcătuire genetică, a explicat dr. Frontini. „Este destul de rar, dar dacă înmulțim acest lucru la o populație de 10 (milioane), 15 milioane și sunt destul de mulți oameni care ar umbla cu această mutație și poate că nu erau pe deplin conștienți de faptul că există o explicație genetică pentru lupta lor cu obezitatea”, a completat dr. Scherer.

Disfuncția tiroidiană este frecventă, afectând aproape 2% din populația din Marea Britanie, a arătat dr. Frontini, subliniind că afecțiunea este tratată în mod regulat cu un medicament relativ ieftin. Următorul pas al cercetării este de a afla dacă persoanele cu mutația SMIM1 se califică pentru a-și trata tiroida cu medicamente, a adăugat el. În caz că acest aspect va fi validat, echipa plănuiește realizarea unui studiu clinic randomizat pentru a determina dacă aceste persoane ar putea beneficia de acest tratament. Specialiștii speră că acesta este cazul și vor putea astfel să îmbunătățească viața pacienților.

Greutatea nu este doar o chestiune de voință sau de lene. Dimensiunea și forma corpului unei persoane sunt determinate de mulți factori - asupra unora dintre ei poate fi exercitat un control, iar asupra altora nu, potrivit Institutului Național de Diabet și Boli Digestive și Renale. Printre acești factori se numără obiceiurile legate de stilul de viață, cantitatea de somn, medicamentele, problemele de sănătate, locul în care o persoană trăiește și muncește și genetica, potrivit institutului.

Cercetările privind factorii genetici și potențialele tratamente sunt încă în curs de desfășurare, dar specialiștii spun că cea mai bună abordare actuală a tratamentului medical al obezității este reprezentată de noile medicamente GLP-1. O dietă restrictivă severă nu este răspunsul, spun specialiștii. Demonizarea prea mult a alimentelor poate face să le dorim mai mult, iar apoi vina pe care o simțim când cedăm poate duce la un ciclu fluctuant între a ne restricționa și a ne înfrupta, spun aceștia. Recomandările specialiștilor pentru schimbarea stilului de viață ar fi o abordare graduală și durabilă, menținând în același timp o relație sănătoasă cu alimentele.

Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!