Pierderile din rețelele de termoficare din România ajung la 35%
Pierderile din rețelele de termoficare din România ajung la 35%
În România, pierderile anuale în rețelele de termoficare ale municipiilor se ridică la 30-35%, iar în București aceste pierderi ating 37%. O analiză realizată de compania de consultanță în management Horvath, care activează în România din 2005, scoate la iveală aceste date alarmante. De-a lungul rețelelor de transport, pierderile se ridică la 28%.
Investițiile în rețelele de distribuție a agentului termic au scăzut semnificativ în perioada 2019-2022. De exemplu, orașe precum Brașov au investit 74 de euro pe kilometru, Iași 55,76 euro, iar București doar 2,77 euro. Există chiar municipii, precum Galați, Ploiești și Tulcea, care nu au făcut nicio investiție în acest interval.
Situația este similară și când se analizează investițiile raportate la numărul de locuitori. O problemă tot mai mare o reprezintă avariile, care au crescut semnificativ în ultimii ani. Bucureștiul, de exemplu, a înregistrat o creștere dramatică a numărului de avarii în rețelele principale de transport, de la 687 în 2016 până la 1813 în 2021.
Conform datelor din perioada 2019-2022, pierderile medii în marile orașe cu sisteme centralizate de încălzire sunt de 78 MWh pe kilometru de rețea sau 482 MWh la fiecare 1.000 de clienți. În București, pierderile din rețelele de termoficare ajung la 36%, echivalentul a 100 milioane de euro anual.
Consultantul Catalin Stancu de la Horvath România afirmă că orașele se află într-un „cerc vicios”, unde problemele financiare afectează investițiile, ceea ce duce la o scădere constantă a calității serviciilor de încălzire. Mulți cetățeni aleg soluții individuale, ceea ce crește costurile pentru producerea energiei termice și transformă pierderile în responsabilitatea unui număr tot mai mic de beneficiari.
Horvath propune o abordare mai bine structurată și implicarea sectorului privat pentru a găsi soluții viabile. Analiza detaliată a zonelor de termoficare și implementarea soluțiilor hibride pentru zonele îndepărtate de sursele mari de energie termică sunt câteva dintre recomandările specialistului. Construcția de centrale termice de cartier cu soluții sustenabile ar putea reduce necesitatea modernizării marii proporții a rețelelor principale și secundare.
Având în vedere ritmul actual de modernizare de 100 km pe an, Bucureștiul ar avea nevoie de 40 de ani pentru a înnoi întreaga rețea. O altă soluție ar putea fi identificarea zonelor cu potențial geotermal și utilizarea pompelor de căldură combinate cu producerea locală de energie fotovoltaică.
