România, pe locul trei în topul țărilor cu cea mai scăzută speranță de viață din UE
România, pe locul trei în topul țărilor cu cea mai scăzută speranță de viață din UE
În 2023, speranța de viață în Uniunea Europeană a atins un nivel record de 81,4 ani, ceea ce reprezintă o creștere de 0,8 ani față de anul precedent, notează Eurostat. Aceasta cifra maximă reflectă o redresare post-pandemie și este cea mai mare înregistrată din anul 2002 până în prezent.
România se află însă în partea de jos a acestui clasament, cu o speranță medie de viață la naștere de aproximativ 76,4 ani, conform datelor de la Eurostat și Agerpres. Astfel, țara se situează pe locul trei de la coadă, depășită doar de Bulgaria și Letonia. Regiunile din estul Europei se confruntă cu numeroase dificultăți în domeniul sănătății publice, accesul limitat la servicii medicale de calitate și stilurile de viață nesănătoase contribuind la aceste rezultate îngrijorătoare.
Conform aceluiași raport, cea mai mare speranță de viață în România este înregistrată în București, cu 77,6 ani, în timp ce regiunea Nord-Est are cea mai mică medie, de doar 75,5 ani. Aceste date scot în evidență disparitățile regionale semnificative din țară.
Regiunea Madrid din Spania se evidențiază ca fiind lider european în longevitate, cu o medie de 86,1 ani, urmată de Provincia Autonomă Trento din Italia și Insulele Åland din Finlanda, fiecare cu 85,1 ani. Aceste regiuni beneficiază de stiluri de viață sănătoase, politici publice eficiente și un sistem medical performant.
De asemenea, în Uniunea Europeană, nu doar că femeile trăiesc mai mult decât bărbații, dar această diferență este și semnificativă: 84,0 ani pentru femei în comparație cu 78,7 ani pentru bărbați. În România, diferența este similară, influențată de stilul de viață, accesul la servicii medicale și condițiile socio-economice.
Aceste statistici reflectă nu doar starea de sănătate a populației, ci și provocările cu care se confruntă sistemul de sănătate din România.