Modele ascunse ale grăsimii corporale ar putea reduce dimensiunea creierului, arată un studiu
Prezența excesivă a grăsimii corporale poate avea efecte durabile asupra creierului, dar și asupra altor organe. Un nou studiu arată că riscul de scădere a sănătății creierului poate fi legat de locul în care este stocată grăsimea în corp. Potrivit sciencealert.com, cercetătorii de la Universitatea Medicală Xuzhou din China au analizat scanări RMN ale 25.997 de indivizi dintr-o bază de date de sănătate din Marea Britanie, având o vârstă medie de 55 de ani.
👉 Distribuția grăsimii corporale și efectele asupra creierului
Folosind o metodă statistică numită analiză a profilului latent (LPA), echipa a împărțit participanții în șase grupuri, pe baza modelului de distribuție a grăsimii corporale, apoi a comparat scanările creierului și rezultatele testelor cognitive. Comparativ cu persoanele cele mai suplu, toate cele cinci grupuri cu variante diferite de distribuție a grăsimii corporale au avut volume cerebrale mai mici și mai puțină materie cenușie, chiar și cei care aveau mai puțină grăsime corporală decât media.
„Lucrarea noastră a valorificat capacitatea RMN-ului de a cuantifica grăsimea în diferite compartimente ale corpului, în special organele interne, pentru a crea un sistem de clasificare bazat pe date, în loc de unul subiectiv”, spune radiologul Kai Liu, de la Spitalul Afiliat al Universității Medicale Xuzhou. „Clasificarea bazată pe date a descoperit în mod neașteptat două tipuri de distribuție a grăsimii anterior nedefinite care merită o atenție mai mare.”
👉 Profiluri specifice de grăsime asociate cu riscuri neurologice
Cercetătorii au denumit aceste tipuri de distribuție „predominant pancreatic” (niveluri mai mari decât normale de grăsime în jurul pancreasului) și „skinny-fat” (zone dense de grăsime în jurul anumitor organe, în ciuda unui IMC relativ mediu). Ambele profiluri au fost asociate cu cel mai mare risc de scădere a materiei cenușii, leziuni ale materiei albe, îmbătrânire cerebrală accelerată și declin cognitiv. De asemenea, acestea au arătat un risc crescut de boli neurologice (o categorie largă care include condiții precum anxietatea, epilepsia, scleroza multiplă și accidentul vascular cerebral), deși au existat unele diferențe între sexe.
Asocierea cu accelerarea îmbătrânirii creierului a fost observată cel mai clar la bărbați, în timp ce riscul mai mare de epilepsie (cauzat de deranjamente în activitatea electrică a creierului) a fost predominant legat de profilul predominant pancreatic la femei. Deși studiul a confirmat că un IMC mai mare este adesea asociat cu un declin cerebral mai evident, cercetarea aduce o contribuție importantă la un corpus tot mai mare de dovezi că IMC-ul este o măsură destul de rudimentară a obezității, care ar beneficia de un context suplimentar.
„Efectele detrimentale ale IMC-ului ridicat asupra structurii creierului au fost bine documentate în studii anterioare”, scriu cercetătorii în lucrarea lor publicată. „Profilurile de distribuție a grăsimii derivate din LPA confirmă această relație și dezvăluie că modelele de distribuție a grăsimii pot servi ca factori de risc neurodegenerativi independenți.” Este important să avem în vedere că asocierile observate în acest studiu se bazează pe o singură fotografie; distribuția grăsimii și sănătatea creierului nu au fost măsurate în timp, iar nu putem presupune o relație directă de cauză și efect.
De asemenea, au existat unele limite în ceea ce privește participanții studiați, care au fost în principal de vârstă mijlocie și toți proveneau din Marea Britanie. Cercetările viitoare asupra acestor asocieri ar putea examina grupuri mai mari și mai diverse de persoane. Chiar și cu aceste rezerve, studiul adaugă o dimensiune interesantă cunoștințelor despre grăsime și sănătatea creierului. Potrivit lui Liu, „sănătatea creierului nu depinde doar de câtă grăsime ai, ci și de unde se află aceasta.” Cercetarea a fost publicată în Radiology.
