Artemis II: Misiunea care readuce oamenii pe traiectoria zborurilor lunare
Misiunea Artemis II marchează întoarcerea oamenilor pe orbită lunară, după o jumătate de secol de la programul Apollo. Într-un interviu acordat MEDIAFAX, cosmonautul român Dumitru Prunariu discută despre importanța acestei misiuni pentru explorarea spațială, provocările cu care se confruntă echipajul și rolul pe care România ar putea să-l aibă în viitoarele programe spațiale europene.
👉 Importanța revenirii oamenilor pe Lună
Dumitru Prunariu, singurul român care a zburat în spațiu, subliniază că „astronauții care zboară acum spre Lună nici măcar nu erau născuți atunci când Apollo 17 s-a întors de pe Lună”. El continuă prin a explica că NASA a avut alte priorități în ultimele decenii, motiv pentru care nu s-a mai zburat cu oameni spre Lună. Totuși, „revenirea oamenilor pe Lună reprezintă un eveniment foarte important pentru întreaga comunitate spațială”.
Conform lui Prunariu, Luna va avea un rol crucial în viitoarele misiuni de explorare. Acesta menționează că acolo se vor construi baze umane permanente, iar activitățile de explorare vor pregăti terenul pentru o misiune istorică: „explorarea planetei Marte”.
👉 Provocările financiare și tehnologice ale programului Artemis
Prunariu discută și despre provocările financiare ale programului Artemis, menționând că „estimările inițiale pentru lansarea rachetei SLS cu capsula Orion erau de aproximativ 500 de milioane de dolari”, iar costul final a ajuns la 4,1 miliarde de dolari în 2022. Această sumă uriașă ridică întrebări în contextul creșterii sectorului privat în explorarea spațială, unde companii ca SpaceX și Blue Origin reprezintă o concurență pentru programele guvernamentale.
Prunariu constată că „investițiile private joacă un rol tot mai mare”, iar NASA își schimbă modelul, optând să colaboreze cu companii private în loc să dezvolte stații orbitale proprii.
👉 Provocările misiunii și percepția asupra Pământului din spațiu
Întrebat despre dificultățile unei astfel de misiuni, Prunariu subliniază că, în primul rând, „lansarea cu succes” este esențială pentru buna desfășurare a întregii misiuni. De asemenea, el își amintește că imponderabilitatea nu este la fel de simplă cum pare, având efecte asupra organismului uman, mai ales în timpul zborului spre Lună.
Aducând în discuție experiența sa, el explică cum viziunea asupra Pământului din spațiu schimbă perspectiva: „este o imagine extraordinară... Îl vezi ca pe un tot unitar, fără granițe, și înțelegi cât de fragil este”, reafirmând importanța protejării planetei noastre.
👉 Implicarea României în viitoarele programe spațiale
În ceea ce privește posibila implicare a României în viitoarele misiuni spațiale, Prunariu afirmă că, deși „teoretic, da”, în practică, „nivelul implicării este limitat”, în condițiile în care România a redus contribuția la Agenția Spațială Europeană cu aproximativ 35%. Aceasta limitează oportunitățile de dezvoltare în domeniul tehnologiilor spațiale.
Întrebat dacă ar accepta o misiune spre Marte, el declară: „dacă aș avea din nou 30 de ani, aș pleca imediat spre Marte!” Această pasiune pentru explorarea spațială rămâne evidentă, mai ales având în vedere că „misiunea Artemis II reprezintă mai mult decât o simplă lansare spectaculoasă. Ea marchează reluarea drumului omenirii către spațiul profund și trecerea către o nouă arhitectură a explorării spațiale”.