Istoria raului Berivoi și transformarea orașului Făgăraș
Istoria raului Berivoi și transformarea orașului Făgăraș
În Făgăraș, mulți dintre localnici nu mai știu de existența râului Berivoi, care odinioară traversa orașul, curgând chiar prin centrul său. Cei mai tineri nu cunosc faptul că pe albia acestui râu s-au construit în timp cartiere de blocuri. Astăzi, strada Mihai Eminescu se află pe fosta albie a râului, iar prin curtea liceului CN Radu Negru curgea cândva apa Berivoiului.
În prezent, sub această zonă a municipiului, se pot observa șobolani, iar un fir de apă amintește de vechiul curs al râului. Dacă te-ai fi aflat în fața Liceului Radu Negru, ai fi putut observa cum Berivoiul curgea liniștit pe strada Mihai Eminescu, ajungând până la capătul străzii Regale și pe strada Lutherană.
Au trecut aproape cinci decenii de când, pe locul fostului poligon de aplicații al unei unități militare, s-a ridicat cartierul Tudor Vladimirescu. Tot de atâta timp, fosta piață a porcilor a fost transformată în cartierul 13 Decembrie. Inginerul Viorel Enuica, specialist în construcții care a condus majoritatea șantierelor din acea perioadă, ne-a oferit detalii despre această istorie modernă a Făgărașului.
Râul Berivoi izvorăște de la o altitudine de 1850 metri, în Vârful Netedu, și curge prin zona Balta Butucului, ajungând în zona cunoscută sub numele Draculea. De acolo, își adună afluenții montani până în zona Luturi, înainte de a coboară spre baza masivului. Oamenii, conștienți de puterea de apă a râului, au construit în jurul anului 1930 șapte baraje de câte 10 metri înălțime pentru a-l controla. Aceasta a dus la formarea actualei zone a mănăstirii Berivoi.
Debitul mare al râului a impus dezvoltarea unor obiective (piua) de spălare și prelucrare a lânii, însă acestea nu mai sunt funcționale în prezent. Berivoiul continuă să curgă, traversând drumul județean și satul ce-i poartă numele, divizându-l în Berivoii Mari și Berivoii Mici. Râul ajunge, de asemenea, în zona fostului combinat chimic, trecând prin barajele construite în anii '40.
Albia naturală a râului era situată pe strada "Pe Vale", care astăzi se numește 1 Decembrie 1918, iar râul curgea prin apropierea mai multor străzi până la vărsarea în Olt. Berivoiul străbate aproximativ 24 de kilometri de la izvor până la Olt. Primul cartier nou din Făgăraș, "Florilor", a început să se dezvolte în 1951, crescând astfel orașul din jurul centrului său istoric și al Gării.
Pentru a construi locuințe pentru localnici, statul a expropriat terenul din zonă și le-a acordat familiilor credite. Astfel, au fost dezvoltate zone rezidențiale denumite după florile specifice regiunii, precum Lacramioarelor, Ghioceilor și Narciselor.
Inginerul Enuica povestește despre primele blocuri cu patru nivele construite în cartierul Tudor Vladimirescu până în 1960, care erau dotate cu teracote. De asemenea, s-au edificat clădiri pe strada Mihai Eminescu, iar între anii 1967 și 1972 s-a construit cartierul 13 Decembrie, cu peste 1.000 de apartamente.
Începând cu 1978, s-a ridicat cartierul 1 Decembrie 1918. Deși denumirea "Pe Vale" se păstrează pentru strada 1 Decembrie 1918, bătrânii din Făgăraș continuă să folosească numele de cartierul Berivoi. După 1990, în oraș au fost ridicate doar blocuri ANL, în proiectul coordonat de fostul primar Ioan Barbuți, care a prevăzut construirea a 10 blocuri ANL.