CoBra, calculatorul românesc care a impresionat și a fost spionat
CoBra, calculatorul românesc care a impresionat și a fost spionat
CoBra, un calculator dezvoltat și produs în Brașov, a fost un simbol al tehnologiei românești la sfârșitul regimului comunist. În anii '80, acest dispozitiv a devenit un motiv de mândrie pentru România datorită performanțelor sale deosebite, atrăgând astfel atenția și spionajul industrial din partea Uniunii Sovietice. Într-un incident notabil, sovieticii au reușit să fure o placă de bază a modelului CoBra în timpul unei expoziții internaționale desfășurate la Moscova.
Prototipul calculatorului a fost finalizat în 1986, după un an de cercetări efectuate de un colectiv format din opt specialiști. Sub coordonarea profesorului doctor Gheorghe Toacse, echipa a inclus nume precum Vasile Prodan, Wagner Bernd Hansgeorg și Adrian Maxim, care s-au ocupat de hardware, iar Marcel Arefta, Sorin Finichiu, Mircea Pop și Sorin Cismas s-au concentrat pe software.
Modelul de serie al CoBra a fost lansat începând cu anul 1988. Carcasa acestuia a fost realizată prin colaborarea cu mai multe fabrici din România, inclusiv Metrom Brașov, IUS Brașov și Electromureș. Placa de bază a fost fabricată la ICE Felix din București, iar componentele erau importate prin IPRS București. Producția se realiza la atelierele SIACT ale CFR-ului.
Calculatorul CoBra oferea o gamă largă de utilizări, inclusiv divertisment, educație, cercetare, activități economice și aplicații medicale. Deși prețul său de 35.000 de lei era considerat foarte mare pentru acea perioadă (aproape dublul prețului unei mașini Dacia), calculatoarele nu au fost disponibile pe piața liberă și au fost destinate în principal instituțiilor.
Conform datelor oficiale, aproximativ 1.000 de unități CoBra au fost produse la Brașov. Calculatorul funcționa în două moduri: CoBra BASIC, care permitea o configurare automată, și CoBra CP/M, care necesita încărcarea de pe dischetă. Utilizatorii puteau să execute diverse sarcini complexe, precum desenarea structurilor mecanice și rezolvarea problemelor matematice sau științifice.
În plus, sistemul complet al CoBra includea sursa de alimentare, un monitor (televizor sau monitor color), unități de dischete, imprimantă și joystick-uri. Era dotat cu trei module interne: placa de unitate centrală, placa pentru unitatea de disc flexibil și tastatura. Calculatorul putea să genereze imagini la o rezoluție de 256 x 192 pixeli, în comparație cu telefoanele mobile moderne care au rezoluții mult superioare.
În ciuda prețului ridicat, popularitatea calculatorului a condus la apariția unor versiuni piratate. Studenții din București reușeau să asambleze unități CoBra folosind plăci de bază furate și carcase din fabrici, creând un fenomen în rândul tinerilor din acea vreme.
Evenimentul de la Moscova din 1988, expoziția națională "România 88", a marcat un moment important pentru CoBra, atrăgând un public numeros. Totuși, în ciuda securizării expunerii sale, placa de bază a fost furată. Din fericire, românii aveau o placă de rezervă, permițând astfel continuarea promovării acestui calculator românesc inovator.
