Update cu 6 ore în urmă
Timp de citire: 1 minut
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Vicepreședintele Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a semnalat riscul ca înghețarea salariului minim în România să fie considerată o încălcare a legislației Uniunii Europene. Aceasta vine după ce Guvernul a comunicat că „în principiu, salariul minim nu va crește în 2026”.
Directiva europeană privind salariul minim adecvat cere statelor membre să asigure un nivel de trai decent și să revizuiască periodic salariile minime, ținând cont de inflație și productivitate, fără a impune o sumă unică valabilă în toate țările UE.
Potrivit newsbv.ro, deși momentan nu se pot aplica sancțiuni pentru nerespectarea directivei, există un proces deschis la Curtea de Justiție a Uniunii Europene privind competența Uniunii asupra anumitor articole din această legislație. Guvernul analizează decizia în contextul economic actual.
Recent, purtătoarea de cuvânt a Guvernului a confirmat că o eventuală majorare a salariului minim în 2026 este pusă sub semnul întrebării, iar premierul Ilie Bolojan a declarat că această măsură trebuie „analizată cu prudență”, după cum menționează newsbv.ro.
Lucrările de modernizare a liniei ferate Brașov-Sighișoara avansează pe cele mai complexe tronsoane, incluzând tunelurile săpate în dealurile din Transilvania. Filmările recente confirmă evoluția șantierului, în special între localitățile Brașov-Apața și Apața-Cața, unde se concentrează eforturile constructorilor.
Roxana Mînzatu a precizat pentru Euronews că în prezent există un proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ca urmare a unui stat membru care contestă competența UE privind anumite prevederi ale directivei privind salariul minim european.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat joi seara că până săptămâna viitoare Guvernul va lua o decizie privind majorarea salariului minim pe economie. Aceasta după ce vor avea loc consultări legale cu sindicatele și patronatele, a precizat șeful Executivului.
În perioada septembrie 2019 – septembrie 2025, prețurile medii ale apartamentelor din Brașov și Sibiu au crescut de peste două ori, iar în București s-au majorat cu 70%, arată o analiză realizată de platforma imobiliară Storia. Cele mai mici creșteri au avut loc în Timișoara, cu 53%.
