datoria publică a României urcă la 60% din PIB, avertizează ministrul finanțelor

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că datoria publică a României se estimează că va ajunge la sfârșitul acestui an la 60% din Produsul Intern Brut (PIB). Potrivit acestuia, datoria a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, de la 570 de miliarde de lei la peste 1.100 de miliarde, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 20%.

Nazare a menționat că, în ultimii trei ani, autoritățile europene au cerut constant măsuri corective pentru a stabiliza economia, însă România nu a răspuns solicitărilor, inclusiv cea din ianuarie, pentru prezentarea unui raport cu aceste măsuri până în aprilie. De asemenea, ministrul a spus că nu s-a explicat de ce raportul nu a fost prezentat după acea dată.

Conform newsbv.ro, ministrul a fost întrebat duminică la Antena 3 CNN dacă cineva a calculat impactul măsurilor fiscal-bugetare asupra nivelului de trai. Alexandru Nazare a recunoscut că aceste măsuri influențează inflația și nivelul de trai, dar trebuie să fie conștienți de costurile pe termen lung. "Este un impact pe nivelul de trai, este un impact pe inflație și trebuie să o spunem foarte clar, acest pachet, în ciuda faptului că ne stabilizează economia, are și efecte adverse. Trebuie să le explicăm românilor că acesta este costul pe care îl plătim pentru a evita o situație mult mai gravă, care ar fi însemnat downgrade-ul ratingului de țară", a spus Nazare.

El a subliniat că situația actuală este mai dificilă decât în alte crize, deoarece datoria publică a crescut semnificativ. "A fost mai rău acum, pentru că e o mare diferență în datoria publică. La sfârșitul anului, se estimează că va ajunge la 60%. În ultimii cinci ani, datoria a crescut de la 570 de miliarde de lei la peste 1.100 de miliarde, ceea ce ne pune într-o zonă de risc diferită față de acum cinci sau 15 ani", explică Nazare.

Potrivit unor surse, ministrul conține citațe că România nu a luat încă măsuri corective cerute de oficialii europeni, deși această solicitare a fost făcută de trei ani. "Nu am răspuns la solicitarea din ianuarie de a prezenta un raport cu măsurile corective până în aprilie, iar după aprilie nu s-a explicat de ce nu am făcut acest lucru", a adăugat el.