Reinflorirea curselor armamentelor: rolul lui Donald Trump în escaladare
Potrivit newsbv.ro, lumea se află într-un punct complet diferit față de perioada de după Războiul Rece, când majoritatea liderilor își doreau reducerea armamentelor și promovarea păcii. În trecut, tratate precum INF, semnat în 1987 între SUA și URSS, interziceau anumite rachete nucleare, iar inițiativele internaționale de control al armamentelor ofereau speranța unei lumi mai sigure. Însă, în ultimii ani, această tendință s-a inversat, iar reinarmarea a devenit o realitate globală, accelerationată și cinică, notează sursa citată.
Se observă o cursă rapidă în dezvoltarea de tehnologii militare letale, de la rachete hipersonice la inteligență artificială militarizată. Donald Trump, care a ajuns președinte în 2017, a avut un rol semnificativ în această evoluție. Acesta a împins politica "America First", acuzând Rusia de încălcarea tratatelor și retrăgându-se unilateral din acorduri precum INF, ceea ce a dus la reluarea curselor înarmarărilor în Europa și Asia. În perioada 2017-2020, bugetul militar al SUA a crescut cu peste 2,5 trilioane de dolari, fapt ce a motivat și alte țări – precum China, Rusia sau India – să-și mărească cheltuielile pentru apărare.
Această situație a fost accentuată și în ultimii doi ani, pe fondul războiului din Ucraina și al temerilor globale. Se dublau sau chiar triplau bugetele de apărare ale Poloniei, Japoniei, Germaniei și Coreei de Sud. Liderii mondiali pășesc acum spre un compromis dur în care dezarmarea nu mai face parte din agendă. Citând sursa newsbv.ro, imaginea zilelor noastre arată o lume dominată de cuvintele "descurajare", "suveranitate" și "pregătire", în timp ce ideea de pace prin dezarmare pare utopică.
„Donald Trump nu a fost singurul vinovat, dar cu siguranță a fost unul dintre cei mai eficienți catalizatori ai reinarmării globale”, notează analistii. Deciziile unilaterale, retorica ostilă și cinismul geopolitic au accelerat ceea ce pare a fi una dintre cele mai periculoase tendințe ale secolului XXI. În prezent, competiția pentru armasț-uri dominatează agenda internațională, iar idealismul vizavi de dezarmare a fost înlocuit de o realitate dură: lumea tinde să se teamă mai mult de o rachetă decât de pace.
Astfel, în loc ca dezarmarea să fie obiectiv comun, lumea pare să se îndrepte spre o perioadă în care lupta pentru superioritate militară devine norma, iar visul unei societăți fără arme nucleare s-a transformat într-un coșmar cu drone, contractori privați și inteligență artificială pe câmpul de luptă.
