România amână planurile de adoptare a euro din cauza problemelor economice și politice
România amână planurile de adoptare a euro din cauza problemelor economice și politice
Conform site-ului newsbv.ro, trecerea la moneda euro reprezintă unul dintre cele mai importante obiective de integrare europeană pentru România, dar și unul dintre cele mai sensibile. În contextul internațional marcat de incertitudini economice și tensiuni geopolitice, această temă revine din nou în discuție, mai ales după victoria forțelor pro-europene în alegerile prezidențiale. Totuși, autoritățile naționale admit că această etapă a fost amânată de mai multe ori, din cauza faptului că țara nu îndeplinește în prezent toate condițiile economice pentru o astfel de tranziție.
Specialiștii avertizează că procesul de aderare ar putea fi amânat chiar până în 2030, din cauza dificultăților legate de buget, inflație ridicată, datoria publică mare și exporturi mai mici decât importurile. Potrivit unor surse, pentru adoptarea euro, trebuie să fie respectate mai mulți pași importanți, precum menținerea stabilității economice, controlul deficitului bugetar și al datoriei publice, precum și participarea timp de cel puțin doi ani la mecanismul ERM II, un test obligatoriu înainte de adoptarea oficială a monedei unice. Momentan, România nu face parte din acest mecanism.
Notează newsbv.ro că, în ultimii ani, termenele pentru adoptarea euro au fost din ce în ce mai mult amânate. Inițial se vorbea despre 2022, apoi despre 2024, iar cele mai recente estimări indică posibilitatea anului 2030. Motivul principal constă în dificultățile de a îndeplini criteriile de convergență de la Maastricht, în special în condițiile deficitului bugetar-record de aproape 9% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, în 2025. Instabilitatea politică recentă a avut un impact semnificativ, depreciind leul și destabilizând piețele financiare. În mai 2025, leul a atins un minim istoric, depășind pragul de 5 lei pentru un euro, pe fondul crizei politice generate de rezultatele alegerilor.
Banca Națională a intervenit masiv pentru a stabiliza moneda, folosind miliarde de euro din rezerve, fapt care complică mai mult procesul de aderare, având în vedere cerința ca cursul de schimb să fie stabil timp de doi ani în cadrul mecanismului ERM-2. În acest moment, România așteaptă aprobarea Comisiei Europene pentru a putea adopta euro, planificând această schimbare pentru 1 ianuarie 2026, însă nu a intrat încă în ERM-2. În schimb, Bulgaria și-a legat deja leva de euro printr-un consiliu monetar, facilitând astfel tranziția.
Deși există voință politică pentru aderare, analistii subliniază că până când nu vor fi îndeplinite toate criteriile de convergență, această țintă va rămâne dificil de atins. În plus, dacă în trecut România îndeplinea unele condiții pentru adoptarea monedei euro, în prezent, cu un deficit aproape de 9%, e foarte departe de standardele cerute. Pentru a intra în zona euro, este nevoie de o traiectorie clară, în special de reducerea deficitului bugetar, ceea ce, conform acordului cu Comisia Europeană, ar necesita cel puțin șapte ani.
Exemplul Bulgariei arată că o gestionare mai bună a traiectoriei economice poate duce mai rapid la îndeplinirea condițiilor. În prezent, întârzierea se datorează și instabilității politice și dificultăților economice. Adoptarea euro ar avea avantajul de a atrage mai multe investiții și de a reduce costurile de împrumut, însă implică și riscuri precum pierderea controlului asupra politicii monetare.
Este clar că, pentru ca acest proces să înceapă, trebuie o pregătire temeinică atât socială, cât și economică, și un consens politic între partide. În acest moment, trecerea la euro rămâne un obiectiv de stat, dar un calendar clar este dificil de stabilit având în vedere problemele actuale ale economiei și ale stabilității politice. Se vorbește despre o traiectorie de aproximativ 10 ani pentru a ajunge la acest obiectiv, dacă toate condițiile vor fi îndeplinite. Până atunci, însă, România trebuie să continue Munca de stabilizare și reformă, pentru a putea începe cu adevărat procesul de integrare europeană completă.
