România și Bulgaria se alătură Spațiului Schengen în 2025
România și Bulgaria se alătură Spațiului Schengen în 2025
România și Bulgaria își finalizează procesul de aderare la Spațiul Schengen pe 1 ianuarie 2025. Această informație a fost oficializată de miniștrii de interne ai Uniunii Europene pe 12 decembrie 2024, după ce Austria a fost de acord să își ridice veto-ul care bloca intrarea celor două țări din cauza temerilor legate de gestionarea migrației.
Un raport realizat de fintech-ul Ebury analizează impactul economic al integrării României în Spațiul Schengen. Specialiștii preconizează că turismul, comerțul și logistica vor beneficia cel mai mult de pe urma acestei aderări. Simplificarea călătoriilor pentru turiștii europeni va conduce la o creștere semnificativă a numărului de vizitatori în România. Aceasta ar avea un efect pozitiv direct asupra economiei, prin creșterea cheltuielilor în turism și servicii asociate. Estimările indică o creștere pe termen scurt a sosirilor internaționale cuprinsă între 15% și 25%.
Sectorul turismului în România are un potențial considerabil de dezvoltare, contribuind în 2022 cu doar 1,6% la PIB (aproximativ 23 miliarde RON). În ceea ce privește comerțul și logistica, un studiu realizat de Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) relevă că timpii lungi de așteptare la granițele cu Ungaria și Bulgaria au costat companiile românești de transport până la 19,1 miliarde de euro între 2012 și 2023. Îmbunătățirea rețelelor logistice ar putea atrage mai multe investiții străine, iar transportul mai rapid și mai ieftin ar putea influența pozitiv industriile, inclusiv agricultura și producția alimentară.
Cu toate acestea, există și riscuri asociate cu această deschidere a frontierelor. Printre posibilele efecte negative se numără riscul de migrare a forței de muncă calificate către alte țări, în căutarea unor oportunități mai avantajoase. Totodată, deschiderea granițelor ar putea aduce un aflux de produși noi, mai ieftini, care ar putea afecta companiile românești, deși costurile reduse ale forței de muncă din România limitează acest risc considerabil.