Temele electorale din România și Republica Moldova: Retorica homofobă și influența Rusiei
În această toamnă, alegerile din România și Republica Moldova au fost marcate de o temă ce a rezonat puternic în campaniile electorale: comunitatea LGBT. Această problemă a fost menționată frecvent pe rețelele de socializare, pe lângă tradiționalele partide politic, cum ar fi PSD, PNL, AUR sau PAS, conform celor de la Rador Radio România.
Activisti ai drepturilor omului observă că în Republica Moldova, retorica electorală cu accente homofobe pare să fi fost influențată direct de Rusia, în timp ce în România aceasta s-a bazat pe resurse interne. Politiciana pro-rusă din Moldova, Marina Tauber, a făcut declarații pe rețelele sociale, susținând că integrarea europeană va amenința identitatea națională a moldovenilor și va impune variantele LGBT, mesaj pe care l-a transmis chiar din cadrul unui forum organizat de Kremlin.
Experiențele anterioare ale socialiștilor lui Dodon, care au folosit retorica homofobă în campania electorală locală, indică o tendință de ură în rândul electoratului. Angela Frolov de la organizația Genderdoc-M a menționat că manipularea opiniei publice împotriva persoanelor LGBT este o parte din războiul hibrid pe care Rusia îl desfășoară împotriva Moldovei.
În România, discursurile anti-LGBT s-au intensificat în special în campania electorală pentru președinție, vizând-o pe candidata USR, Elena Lasconi. Acuzațiile care îi erau aduse includeau o asociere falsă cu comunitatea LGBT și cu ideea că ar susține căsătorii între persoane de același sex. Deși Lasconi a votat împotriva unor inițiative pro-LGBT în trecut, cum ar fi un referendum din 2018, aceste detalii nu au fost suficiente să calmeze atacurile asupra sa.
Activistul pentru drepturile omului, Florin Buhuceanu, a subliniat că alegerile din 2024 au agravat atmosfera de ură, descriind cum persoanele LGBT sunt folosite ca "dușmani imaginari" de politicieni care caută să provoace frică în rândul cetățenilor. Buhuceanu a menționat că și liderii din România, care se consideră pro-europeni, au contribuit la retorica anti-LGBT, transformându-se într-o formă de complicitate.
La Bruxelles, politicieni din ambele țări au discutat despre influența Rusiei în intensificarea discursurilor homofobe. Siegfried Mureșan, europarlamentar, a afirmat că mesajele anti-LGBT, destinate să incite frica, sunt coordonate de interesele rusești și au fost văzute și în alte țări europene.
Marija Golubeva, fosta ministră de Interne a Letoniei, a adăugat că Rusia caută să mențină o zonă gri în jurul frontierelor sale pentru a preveni integrarea statelor în Uniunea Europeană. Aceasta a subliniat că în anul electoral 2024, România și Moldova se confruntă cu o provocare majoră: fie se vor întări instituțiile care protejează drepturile cetățenilor, fie vor pierde legătura cu valorile Uniunii Europene.
Sondajele din România indică o schimbare de opinie, cu un număr tot mai mare de români care susțin drepturile LGBT. În R. Moldova, deși persistă discriminarea, marșul Pride din 2023 a avut cea mai mare participare din istorie, demonstrând un interes crescut pentru drepturile comunității LGBT.
Activistul Buhuceanu avertizează că alegerile din 2025 ar putea determina direcția în care se îndreaptă România, fie spre o protecție mai mare pentru drepturile LGBT, fie spre o ruptură de valorile europene.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
