Ziua națională a României a evoluat între 10 mai, 23 august și 1 decembrie
Ziua națională a României a evoluat între 10 mai, 23 august și 1 decembrie
România a avut ca zi națională data de 10 mai între 1866 și 1947, iar între 1948 și 1989 ziua de 23 august. După Revoluția din 1989, Legea nr. 10 din 31 iulie 1990 a stabilit ziua de 1 decembrie ca sărbătoare națională, promulgată de președintele Ion Iliescu.
10 mai este o dată simbolică: în 1866, Prințul Carol a depus jurământul în fața Adunării reprezentative. Tot el a proclamat independența în 1877, iar în 1881 România a fost transformată în regat, marcând o sărbătoare importantă. După abdicarea regelui Mihai în 1947, a fost instituită Republica Populară Română.
Ziua de 23 august a devenit sărbătoare națională sub comuniști, comemorând insurecția antifascistă din 1944. După 1989, opoziția a propus ziua de 22 decembrie ca sărbătoare, însă Parlamentul dominat de FSN a ales ziua de 1 decembrie, asociată Unirii de la Alba Iulia din 1918, conform newsbv.ro.
Legea din 1990 urmărea să răspundă atât respingerii tradiției monarhice, cât și opoziției anticomuniste. Ziua de 1 decembrie a fost percepută ca un afront pentru minoritatea maghiară din România, pentru care această dată a reprezentat o pierdere politică. "Ziua de 1 decembrie a fost văzută drept un afront adus minorității maghiare", notează sursele.
